Balanţa- Profesia

Excelenţi adjuncţi

Orientare

Când i se impune alegerea profesiei unui tânăr din Balanţă, indecizia caracterului său îl pune în general la o grea încercare. îl vedem cum oscilează între mai multe formule, se răzgândeşte, alternează preferinţele, înainte de a face o alegere definitivă. Anturajul trebuie să-l ajute să-şi degajeze propriile afinităţi, astfel încât să-şi poată confrunta bine diferitele înclinaţii. în nici un caz nu trebuie să-l forţeze sau să-l constrângă, ceea ce nu 1-ar aduce decât la un soi de capitulare a voinţei, întemeindu-i orientarea pe o înclinaţie pe jumătate satisfăcătoare. Decât o soluţie proastă, e mai bine uneori să încerce o incursiune. E în ambele direcţii, ca să fie sigur că a făcut o alegere bună.

Procedând prin eliminare, trebuie să excludă din oficiu orice profesie care necesită o prea mare cheltuială de energie fizică, tendinţa lui spre oboseală limitându-i forţă musculară. în sens constructiv, câştigă dacă se angajează în direcţia profesiilor care pretind înţelegerea celuilalt, deoarece este născut ca să trăiască în contact cu lumea ori să se asimileze unui mediu profesional. Aceste consideraţii elementare, asociate cu altele mai personale, trebuie să-i călăuzească alegerea. Putem întocmi o listă simbolică de profesii care îi convin.

Profesia

Tendinţe: Asimilare, simt de asociere şi cooperare.

Funcţii: Uniune, comunicare, schimb.

Obiecte ale muncii: Lucrurile destinate să distreze, obiectele de agrement, piesele cu caracter artistic, lucrurile frumoase şi bune.

Acţiuni: Rafinare, armonizare, echilibrare, conciliere, măsurare, selecţionare.

Locuri: Locurile de distracţii, de amuzament, de destindere.

Soluţii:

A) Artist, estetician, croitor, creator de modele, vitrinier.

B) Vânzător (de obiecte de artă), florar, parfumier.

C) Reprezentant, anchetator al opiniei publice, relaţii cu publicul.

D) Avocat, om al legii.

Atitudini faţă de muncă

La muncă, tipul Balanţa nu e un "tăietor de lemne". "Ambreiază" cu o oarecare dificultate, dar efortul punerii în funcţiune este compensat de regularitatea ritmului care îi asigură un randament normal, deoarece are noţiunea timpului.

Deşi nu e genul de om care să realizeze lucruri măreţe, animat de un suflu creator antrenant, are în schimb darul de a se dărui acţiunii întreprinse servindu-i mai ales drept forţa de echilibru; este un asociat sau un colaborator ideal.

Conştiinţa sa profesională se exprimă prin grija de a asigura o anume asiduitate, o regularitate şi o constantă în participarea la lucru. Ea se observă şi în efortul pe care îl face ca să se acomodeze situaţiilor, şi realizează asta cu atât mai bine, cu cât îşi evaluează mai echitabil participarea, ferindu-se de supraestimare, ca şi de interiorizare.

În sânul grupului profesional, printre cei care activează şi cei care temperează mersul afacerilor, este un excelent factor de unitate. Dar nu are voinţa de a se impune; nu are forţă să-i antreneze pe ceilalţi în acţiune şi să domine jocul atunci când trebuie. Totuşi, firea sa binevoitoare îi permite să dea ordine cu multă supleţe. Ştie să prezinte, are o bună elocinţa, se arată disciplinat cu superiorii, echitabil cu egalii săi şi binevoitor cu subalternii.

Ca să aibă un randament mai bun, nu trebuie pus într-un post unde i se cere să întreprindă, să cucerească, să lupte, să-şi dispute locul... Nu e omul care să construiască, ci acela care face să se coacă situaţiile; rolul său natural nu este să pună primele pietre la temelia unei întreprinderi, ci să finiseze edificiul. Trebuie deci instalat într-un post unde elementarul e deja realizat; pe un asemenea eşichier poate face minuni, integrând, adaptând, ajustând, mlădiind, lustruind...

În faţa obstacolului se poticneşte; dificultatea îi influenţează moralul, iar dacă pare greu de depăşit, nativul abandonează. Nu are nici darul de a-şi arunca toate atuurile pe acelaşi taler şi nici nu-şi dă prea des osteneala de a face efortul necesar ca să câştige partida. Dă impresia că nu-şi poate mobiliza toate forţele în aceeaşi direcţie şi că nu se foloseşte decât de jumătate din ele; de unde un soi de diletantism. E de înţeles deci că îi vine greu să-şi facă o situaţie, să-şi cucerească un loc; dar o dată instalat, are un rol pe măsura lui.

Din lipsă de originalitate, reuşeşte pe calea venusiană: place, farmecă; prin caracterul său suplu, dispoziţia sa egală şi manierele agreabile îşi câştigă favoruri. Şi dacă uneori, ba chiar adesea, este tributar evenimentelor, fiind supus celorlalţi, ştie să păstreze distanţele şi practică o anume artă a degajării care îl duce la un oportunism avizat.

Reuşeşte în special într-o asociere sau o colaborare, iar căsătoria să are adesea o mare influenţă asupra carierei, datorită puternicei amprente conjugale, bună sau rea.

Finanţe

Tipul Balanţa nu face avere. Pentru aşa ceva e nevoie de o luptă acerbă: nu o acceptă şi acesta e punctul lui slab. Nici nu este în priză cu realitatea, ca oamenii de afaceri care scot bani din orice. Aparţine genului de oameni rafinaţi şi sensibili care acţionează cu delicateţe şi reflectează de două ori înainte de a folosi marile mijloace atunci când sunt obligaţi s-o facă, fiind îngrozitor de jenaţi că trebuie să-i bruscheze pe ceilalţi.

Când personalitatea acestui tip nu e încă formată, asistăm chiar la o refulare a valorilor "activului". Subiectul nu îndrăzneşte să câştige; se teme să-şi ceară drepturile, să pretindă preţul muncii prestate iar când plăteşte, acest timid este încrezător; nu se uită la chitanţa ce i se prezintă, nici la restul care i se dă, protestând atunci când socoteala nu e corectă.

Trebuie să precizăm că, în faţa vieţii, a ispitelor pământeşti, acest venusian nu e lacom: e un amator cu apetituri delicate. Iar când amprenta saturniană se face mai bine simţită, îl vedem renunţând mai mult sau mai puţin la posesiuni. Atunci îşi construieşte o existenţă în care valorile lui "a fi" au o netă prioritate asupra acelora ale lui "a avea": să trăiască o viaţă agreabilă şi armonioasă care îl face fericit, la marginea ispitelor materiale, iată care este, în cele din urmă, idealul său.:

Viaţa sa materială poartă pecetea zodiei, în sensul că ţine balanţa egală între câştiguri şi cheltuieli. Nu este sclavul banilor şi ştie cu uşurinţă să-şi dozeze cheltuielile în funcţie de venituri; bogat sau sărac, bugetul lui e întotdeauna echilibrat. în plus, acceptă uşor să împartă cu ceilalţi ceea ce are, iar relaţiile sale în sfera materială se desfăşoară fără probleme.

Se înţelege deci că poate trăi confortabil, fără a fi stresat de nevoi elementare; grijile băneşti alunecă peste el: nu este axat pe cantitatea, ci pe calitatea lucrurilor. Nu suferă de non-posesiune, fiindcă respiră pe deasupra lumii pământene, iar centrul vieţii sale se află în altă parte: în domeniul spiritual.